Regionalizarea, un moft. Deocamdată, neconstituţional

Moftangii lui Boc şi ai lui Băsescu au inventat, cu ceva vreme în urmă, o aberaţie constituţională, pe care au numit-o, pompos, regionalizare. Moftangii lui Ponta, ameţiţi de votul enorm al electoratului român, sătul pînă peste cap de impunerile şi de lipsa de dialog ale guvernanţilor portocalii, au preluat, cu o uşurinţă dăunătoare şi de prost augur, această plăcintă a regionalizării, premierul actual grăbindu-se să dea şi un termen (luna iulie a.c.) pentru legalizarea noii împărţiri teritoriale a României.

Dincolo de argumentele pro sau contra, inutila regionalizare rămîne, deocamdată, un proiect irealizabil, atîta vreme cît, în actuala Constituţie a României, în chiar articolul 3,se specifică, la alineatul al treilea, că „Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.”

Aşadar, stimaţii (vorba vine!) guvernanţi, trecuţi şi prezenţi, mai au de aşteptat, pînă cînd Parlamentul va reuşi să modifice legea fundamentală a ţării, fără de care nicio schimbare a structurii teritoriale a ţării nu se poate produce. Care modificare va mai avea, şi ea, de aşteptat, poate pînă la doi ani, cu totul, adică pînă la aprobarea, prin referendum, a noului text al Constituţiei, deoarece avem, deja, oleacă de experienţă în ceea ce priveşte drumul spinos, de la gînd la faptă, prin care trebuie să treacă o propunere legislativă, ca să devină lege.

Faptul că majoritatea conducerilor judeţelor României este, acum, ocupată de către reprezentanţi ai Uniunii Social Liberale s-ar putea să fie nu un imbold, ci o frînă în acceptarea acestui proiect rupt de realităţile şi de nevoile actuale ale acestei ţări.

Nu mai spun că, după colţ, hoţeşte, aşteaptă UDMR, cu inepţiile alea ale lor, referitoare la tot felul de enclave etnice.

Totul nu va fi decît o inutilă pierdere de vreme, de forţe şi de bani.

Paul IOAN

Apocalipsa după mini-epoca MRU. Fostul premier, deplîns de către postacii portocalii

Am preluat, la rînd, de pe un site naţional, o seamă de comentarii la un articol despre desemnarea lui Victor Ponta ca premier. Numărul lor era mult mai numeros, dar se plasau cam în aceeaşi zonă a criticii politice, aşa că nu merita să ocup spaţiul cu etceterişti. Nu am cunoştinţă că legea drepturilor de autor cuprinde în reglementările sale şi aceste comentarii nesemnate în clar.
Vai, vai, ce dezastru, ce disperare în frazele acestor persoane dosite sub anomimatul internetului. Vai, ce necazuri vor urmări ţărişoara noastră, ce uragane, ce taifunuri, ce tzunami vor face harcea-parcea ce au mai lăsat în picioare sau prin ungherele bugetului naţional portocalii de anţărţ. Nu spun că unele afirmaţii sau acuze n-ar avea ascunse în torpedou ceva adevăruri sau posibilităţi. Totuşi, exagerările acoperă şi logica, şi adevărul, şi experienţele trecute. E mai mult decît a sufla în iaurt, e un vîrtej subiectiv, care amestecă, în etuva vorbelor, amărăciunea pierderii puterii, disperarea neputinţei, pupincurismul erodat, răutăţile juvenile şi fricile nocturne ale ţaţei Gherghina.
Iată ce scriu postacii de serviciu:
* Primul SINISTRU al Romaniei …. Victor Ponta !!!! :))) Acuma sa vedeti infractori flamanzi ! * Din pacate pentru ponta, odata cu investirea lui in functia de premier nu va mai putea merge asa des cum o facea inainte in vacantele lui de lux din DUBAI, nu va mai putea umbla cu toate minorele pe care le racola el… abia astept sa vad cum va concretiza el impreuna cu USL acele promisiuni pe care le faceau cand erau in opozitie * Acum o sa vada romanii ce va face uniunea social comunista care a ajuns la guvernare, primele efecte se simt la doar cateva ore: bursa in cadere totala, euro a atins pragul maxim, economia o sa fie in cadere libera..! incepe dezastrul pentru romani!! se va alege praful de tara asta!!!! ! * Căderea Guvernului Ungureanu are efecte negative semnificative asupra economiei româneşti… Sub guvernarea lui Ponta vom ajunge precum Portugalia, Irlanda si Grecia… * Ponta va fi premierul care va irosi tot ce a fost construit pana acum, iar echipa lui de comunisti va fi una care va viza banii statului si implicit umplerea conturilor lor si a familiilor lor! * Odata cu venirea comunistilor la putere va incepe declinul Romaniei, USL-ul nici macar nu are un program de guvernare, nu are o idee, o linie dupa care sa se ghideze, nu si-a propus nimic… Ponta va strica tot ce s-a construit in ultimii ani! * Cel mai rău lucru este însă faptul că leul a atins minimul istoric în raport cu euro. În acest moment, un euro costă 4,4010 lei. o România este în acest moment ţinta unui atac speculativ pe piaţa interbancară. o Banca Naţională face eforturi foarte mari pentru a opri căderea monedei naţionale. BNR vinde euro pentru a umple piaţa de moneda internaţională şi a limita astfel deprecierea leului. Acest demers este foarte costisitor pentru România. * Lumea se va lamuri rapid despre gunoaiele aliantei rosii USL,timpul lor este limitat la putere,insa cel mai rau lucru este ca aceasta motiun e a avut efecte dezastroase pt tarisoara asta,lucrul asta lumea nu il intelege.Din cauza acestor gaozari pusi pe ciordeala,vom avea mult de suferit * Da. Romania se „indreapta” cu pasi vertiginosi spre anul 2004. Adica ramane cum era. Doar constrangerile FMI mai dau culoare politikiei psd, in rest strategia va fi o batalie intre caini pe ciolanul puterii, in care psd-ul va incerca sa reacapareze tot, iar pentru neputinta lor in plan social si financiar vor da vina pe Basescu si pe „greaua mostenire pdl”, etc. 30 DE SECUNDE de „triumf” pentru politruci vor deveni inca 30 de ani de suferinta pentru Romania. Daca va mai exista vreo Romanie pana atunci… mazare , oprisan, dancu, fenechiu, hrebenciuc, voiculescu, patriciu, vanghelie, karan, duduianu, camatarii si restul klanurilor lacome de bani si putere vor fi inscaunate prin vot legal si demiocratic la conducerea politico-financiara a tarii. Acestia vor fi de fapt „ministrii” tari, „administratorii” din umbra guvernarii Ponta. Nici nu mai conteaza asteptarile poporului roman si nici alcatuirea acestui guvern. Vor urma tunurile financiare interlope obisnuite si vesnica dezamagire si lipsa de speranta plina de romantism a poporului vesnic iubitor de iliescu.
Cam atît. Nimic, nici o virgulă, nici un apropo despre dezastrul practicat şi lăsat de către nemernicile guverne Boc şi/sau Ungureanu. Ca să te creadă cititorii, ar trebui, nu-i aşa, să dai măcar impresia de echidistanţă, să măsori faptele şi oamenii cu aceeaşi măsură, pentru că, altfel, nu te crede nimeni, iar vorbele tale, bune sau rele, adevărate sau nu, sînt aruncate la gunoiul uitării.
Paul IOAN

MRU, un Boc mai mic. Curbele de sacrificiu continuă

Cine a visat că, prin demisia lui Boc şi împingerea la înaintare, cu forcepsul prezidenţial, a celui mai cult spion de care se putea debarasa SIE, de M.R. Ungureanu ziceam, avalanşa de concedieri, tăierile de salarii şi pensii, mersul înapoi, ca racul, al economiei româneşti vor fi oprite, s-a înşelat amarnic. De fapt, speranţele unora într-o altă rezolvare decît cea cu care ne-a sugrumat neguvernarea anterioară, fără a avea nici cea mai mică bază logică, politică, economică, erau sortite, încă de la început, unui eşec previzibil. Doar nişte oameni disperaţi de neputinţele zilnice sau anesteziaţi de frazele inepte ale cuvîntătorilor actualei puteri ar mai putea să creadă într-o relansare a României. Pentru că, să fie clar, ce-o tot cotim pe după cireş, atîta vreme cît pumnul de fier al FMI va bate în masa guvernului român, nimic bun nu se va întîmpla.
Societatea românească a devenit, cu ajutor din afară, bineînţeles, o pastă amorfă, un organism bolnav, putred, căruia i-au fost anihilate toate sistemele de autocontrol, de autoapărare împotriva a tot felul de viruşi sociali, economici, politici.

În coloană, înainte marş, la şomaj!

Media anunţă că urmează concedieri masive în sectorul bugetar, în aceste zile urmînd ca circa 4000 de oameni să rămînă fără locuri de muncă. Vor urma, aşadar, concedieri la CFR Călători şi Poşta Română (peste 1.600 de angajaţi), precum şi la minele Petrila, Uricani şi Paroşeni (alţi 2.400), mine care, în următorii cinci ani, vor fi închise. Culmea este că, pentru închiderea acestor trei mine, România va cheltui nu mai puţin de 270 de milioane de euro, bani daţi, se pare, de „binevoitorii” femeişti !?
Din partea stăpînilor pe care ni i-am ales sau ni i-au ales alţii, aflăm că e de bine, aşa că ar trebui să stăm liniştiţi, Comisia Europeană a considerat (i-auziţi-i !) că măsura este conformă cu normele UE privind ajutoarele de stat, deoarece ajutorul acordat pentru acoperirea costurilor de producție va scădea în mod progresiv și întrucât România s-a angajat să pună în practică măsuri complementare pentru diminuarea impactului social și de mediu al închiderii.

La p… FMI
(Adică, la poalele FMI, să nu vă gîndiţi la altceva).

Primii angajaţi care vor pleca sînt o mie de salariaţi CFR Călători, care rămân fără slujbe din 23 martie. Se vor alege, însă, cică, cu şase salarii compensatorii.
În urma discuţiilor cu proaspătul (vorba vine!) ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare, sindicaliştii ar fi obţinut ştergerea unor persoane de pe listele de concedieri.
Cu glas stins, aproape şoptit, să nu cumva să trezească pe cineva de la guvernare, sindicatele contestă decizia lui Nazare, care spune că disponibilizările au fost convenite cu FMI: “Vom lua în calcul toate măsurile pentru îndeplinirea angajamentelor pe care le avem cu FMI-ul”.

Poştaşul nu mai bate la uşă

La Poşta Română se vor da afară 618 persoane. Este vorba despre angajaţii care stau acasă cu 75% din salariu de luni bune. Chiar dacă îşi vor pierde locul de muncă, aceştia ar putea primi (!), la plecare, ceva bani.
Conducerea Poştei Române va emite deciziile de concediere la începutul lunii viitoare. Contractele de muncă ale celor 618 salariaţi vor înceta în jurul datei de 15 aprilie.

Să gîndim optimist (sic!)

E bine? E Foooarte Bine! Nesperat de bine! Iară noi, noi, epigonii, ce facem? Ce să facem şi noi… Întoarcem şi obrazul celălalt, că, de, oricum nu mai contează. Sau, la fel de rău, aşteptăm ca alţii să ne rezolve neputinţele, să se ia în piept cu forţoşii lumii, pentru că noi nu avem timp, noi stăm, tălîmbi, în faţa ecranelor televizoarelor, hlizindu-ne la nişte ştoalfe care îşi declară, cu nonşalanţă, preacurviile şi îşi arată coliviile de păsărici prin transparentul voalurilor.

Paul IOAN